ÎNCĂLȚÁRE, (2) încălțări, s. f. 1. Încălțat¹. 2. (Înv. și reg.; la pl.) Încălțăminte. 3. Spec. (Mar.) Afundarea ancorei în mâlul de pe fundul apei. – V. încălța. Vezi definitia »

FORMALIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) formaliza. [< formaliza]. Vezi definitia »

PAPIONÁRE s.f. Mișcare în zigzag a drăgilor în canale. [Pron. -pi-o-. / după fr. papillonnage]. Vezi definitia »

CARBONIZARE (‹ carboniza) s. f. Procedeu de descompunere termică a cărbunelui în absența aerului, prin care se obțin cocs, hidrocarburi alifatice, olefinice și aromatice, amoniac, hidrogen, azot, oxid și dioxid de carbon; cocsificare. ♦ Carbonizarea lemnului = procedeu de descompunere termică a lemnului în bocșe, retorte sau cuptoare în vederea obținerii cărbunelui de lemn, a acidului pirolignos etc.; mangalizare. Carbonizarea lînii = înlăturare a impurităților vegetale (scaieți, pleavă etc.), pe care le conține lîna, prin tratarea acesteia cu soluția diluată de acid sulfuric (37%), urmată de cardare, neutralizare și uscare. Vezi definitia »

RUDÍRE, rudiri, s. f. (Înv.) Înrudire. – V. rudi. Vezi definitia »