ALTÁIC, -Ă, altaici, -e, adj. Din Altai, caracteristic munților Altai. – Fr. altaïque. Vezi definitia »

APLÁZIC, -Ă adj. (despre țesuturi, organe) care prezintă aplazie. (< fr. aplasique) Vezi definitia »

FITOBIÓTIC, -Ă adj. 1. (despre un animal) care trăiește ca saprofit în plante. 2. referitor la viața plantelor. (< fr. phytobiotique) Vezi definitia »

ENEOLÍTIC s. n. epoca de tranziție de la neolitic la epoca bronzului, caracterizată prin unelte de aramă curată și de piatră. (< fr. énéolitique) Vezi definitia »

MONOGRAMÁTIC, -Ă adj. Referitor la monogramă, în formă de monogramă. [Cf. fr. monogrammatique]. Vezi definitia »