superofértă s. f., g.-d. art. superofértei; pl. superoférte Vezi definitia »

ACETILÚRĂ s.f. Derivat al hidrocarburilor acetilenice. [< fr. acetylure]. Vezi definitia »

AGROZOOTÉHNICĂ s.f. Tehnica îmbunătățirii și amenajării pășunilor și terenurilor cultivate cu plante furajere; agrozootehnie. [< rus. agrozootehnika, cf. gr. agros – ogor, zoon – animal, techne – artă]. Vezi definitia »

iéderă s. f. – 1. Plantă agățătoare cu frunze verzi strălucitoare (Hedera helix). – 2. Varietate de rododendron (Rhododendron Kotschyi). – 3. Varietate de saschiu Vinca minor. – Mr. eadiră, megl. iadră. Lat. hĕdera (Pușcariu 763; Candrea-Dens., 806; REW 4092; DAR), cf. it. edera, fr. lierre, prov. edra, sp. hiedra, port. hera. Vezi definitia »

CRISALÍDĂ, crisalide, s. f. Nimfa lepidopterelor, al cărei tegument are reflexe metalice. – Din fr. chrysalide, lat. chrysallis, -idis. Vezi definitia »