Definita cuvantului turcă
túrcă, turci, s.f. (reg.) 1. stafie, nălucă. 2. (la sg. art.) masca unui cap de cerb cu care copiii colindă de Crăciun.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu turcă
PREVALÉNȚĂ s. f. prevalare. (< engl. prevalence, lat. praevalentia) Vezi definitia »
PREȘTIÍNȚĂ s. f. previziune; cunoaștere infailibilă a tot ce se va întâmpla în viitor, atribuită de teologi divinității. (după fr. préscience) Vezi definitia »
valíză s. f., g.-d. art. valízei; pl. valíze Vezi definitia »
gurguiátă s.f. (reg.) un fel de strugure. Vezi definitia »
DIZEUZĂ, dizeuze, s. f. Cântăreață de muzică ușoară. [Pr.: dizöză] – Din fr. diseuse. Vezi definitia »