PORTÁR, portari, s. m. 1. Persoană însărcinată cu paza (intrării) unei întreprinderi, a unei instituții, a unei case de locuit etc. 2. Boier însărcinat cu paza curții domnești (și cu alte treburi de protocol, administrative etc.). ◊ Portar de Suceava (sau al Sucevei) = mare dregător însărcinat cu apărarea capitalei și a curții domenești moldovene; comandant suprem al oștirii moldovene din trecut; hatman. 3. Sportiv dintr-o echipă care apără spațiul porții proprii spre a evita primirea de goluri. – Poartă + suf. -ar. Vezi definitia »

MOBILIÁR, -Ă, mobiliari, -e, adj. (Jur.) Alcătuit din bunuri mobile, care se referă la bunuri mobile. ♦ (Despre bunuri sau averi) Care poate fi transportat; mobil. [Pr.: -li-ar] – Din it. mobiliare, fr. mobilier. Vezi definitia »

BIRJÁR, birjari, s. m. Vizitiu (și proprietar) al unei birje; droșcar, muscal². – Birjă + suf. -ar. Vezi definitia »

TUBÁR, -Ă adj. 1. referitor la trompele lui Eustache. 2. (despre un suflu, în auscultație, în unele boli de plămâni) care pare a ieși dintr-un tub rigid. (< fr. tubaire) Vezi definitia »

TEMERÁR, -Ă adj. Îndrăzneț, cutezător peste măsură, până la nesocotință. [Cf. fr. téméraire, lat. temerarius]. Vezi definitia »