PUNALÚA s.f. A doua treaptă în evoluția familiei primitive, în care era interzis incestul între generații. [Pron. -lu-a. / < germ. Punalua(familie), cf. polinez. punalua – tovarăș de viață]. Vezi definitia »

PRELUÁ vb. tr. a lua (în primire) de la cineva; a lua asupra sa. (< pre- + lua) Vezi definitia »

a pune cazmaua (pe cineva) expr. a-și însuși prin furt (ceva), a fura (ceva). Vezi definitia »

a lua (pe cineva) la sigur expr. a ataca (pe cineva) de-a dreptul, cu dovezi evidente și cu precizie, fără a-i lăsa posibilitatea să se eschiveze. Vezi definitia »

CONTINUÁ, contínuu, vb. I. A urma, a nu înceta; a merge înainte, a (se) prelungi. ♦ Tranz. A duce mai departe un lucru început. [Pr.: -nu-a] – Din fr. continuer, lat. continuare. Vezi definitia »