ȘTIÚT, -Ă, știuți, -te, adj. 1. Care este bine cunoscut; p. ext. vestit, renumit. 2. Care știe multe; învățat. – V. ști. Vezi definitia »

și futut, și cu banii luați expr. (obs.) expus simultan mai multor necazuri / nenorociri; jefuit și maltratat; foarte păgubit. Vezi definitia »

FALL-OUT FOL-ÁUT/ s. n. cădere pe suprafața Pământului a unor pulberi radioactive acumulate în atmosferă în urma exploziilor nucleare. (< engl. fall-out) Vezi definitia »

ATRIBÚT, atribute, s. n. 1. Însușire inseparabilă a unui obiect sau a unui fenomen, fără de care ele nu pot să existe. ♦ (Concr.) Simbol, semn distinctiv, emblemă. 2. Parte secundară a propoziției, care determină un substantiv sau un echivalent al acestuia. – Fr. attribut (lat. lit. attributum). Vezi definitia »

ÎNTREȚESÚT, -Ă, întrețesuți, -te, adj. Care este țesut amestecat, unit într-o țesătură. – V. întrețese. Vezi definitia »