Definita cuvantului rezistență
REZISTÉNȚĂ s.f. I. 1. Calitatea unui corp de a rezista la acțiunea unui alt corp (care tinde să-l rupă). ♦ Forța de opunere a unui mediu la realizarea unei acțiuni. ♦ Obișnuință a microbilor cu medicamentul administrat pentru combaterea lor, datorită abuzului de antibiotice. 2. Forță opusă de un conductor la trecerea curentului electric prin el. ♦ (Concr.) Rezistor. 3. Putere de a rezista la o boală, la o oboseală etc. II. (Fig.) Împotrivire, opoziție. ♦ Piedică, obstacol, greutate. ♦ Mișcare a patrioților care, în țările ocupate de fasciști între anii 1940 și 1945, au luptat împotriva politicii de colaborare cu aceștia. [Cf. fr. résistance, it. resistenza].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu rezistență
agheasmă s. f. sg. 1. băutură spirtoasă 2. otravă Vezi definitia »
STUCATÚRĂ s.f. Ornamentație realizată în relief din stuc în interiorul clădirilor. [Var. ștucatură s.f. / < it. stuccatura]. Vezi definitia »
PIRÓȘCĂ, piroște, s. f. (Reg.) Colțunaș umplut cu carne, cartofi, brânză, marmeladă etc. [Pl. și: piroști] – Din rus. pirožki, ucr. pyrižky. Vezi definitia »
tocăníță, tocăníțe, s.f. (reg.) 1. ciocănitoare. 2. bibilică. 3. cârtiță. Vezi definitia »
AERODÍNĂ, aerodine, s. f. Vehicul aerian mai greu decât aerul1. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérodyne. Vezi definitia »