POSTLÚDIU, postludii, s. n. Episod final al unei compoziții muzicale, care evocă teme din cuprinsul ei. – Din germ. Postludium, fr. postlude. Vezi definitia »

sansíu (-íi), s. m. – (Maram.) Garoafă. Mag. szegfű (Candrea). Vezi definitia »

samaníu (samaníe), adj. – Galben-pai. Tc. sămani, de la saman „pai” (Șeineanu, II, 311; Roesler 602; Lokotsch 1812). Vezi definitia »

SAIGÍU, saigii, s. m. Slujbaș al Porții Otomane care strângea în țările românești darea plătită în oi; p. ext. slujbaș al stăpânirii care număra oile în acest scop. [Pr.: sa-i-. – Var.: (înv.) saegíu s. m.] – Din tc. sayıcı. Vezi definitia »

IMPÍU, -ÍE, impii, adj. (Livr.) Care este lipsit de evlavie (religioasă) sau de afecțiune plină de respect. – Din lat. impius, fr. impie. Vezi definitia »