băbălúc² / băbălúcă (reg.) s. m. / s. f. Vezi definitia »

COLTÚC, coltuce, s. n. 1. Fiecare dintre cele două capete ale unei pâini lungi. 2. (Reg.) Pernă mică servind drept căpătâi. ♦ Perniță (de ace). [Pl. și: coltucuri] – Din tc. koltuk. Vezi definitia »

STUC s.n. Mortar de ipsos amestecat cu praf de marmură, clei și diverse substanțe colorante, care prin uscare și lustruire devine asemănător marmurii. [Var. ștuc s.n. / cf. it. stucco, fr. stuc]. Vezi definitia »

NENIÚC, neniuci, s. m. (Reg.) Nenișor. – Din nene + suf. -uc. Vezi definitia »

BUC¹ subst. (Reg., în expr.) Într-un buc = într-o clipă, foarte repede. Vezi definitia »