RUBRICÁ vb. I. tr. (Liv.) A împărți în rubrici, a clasifica. [Cf. fr. rubriquer, it. rubricare]. Vezi definitia »

CRITICÁ, crític, vb. I. Tranz. A dezvălui lipsurile, greșelile, defectele unor persoane, ale unei opere, ale unor stări de lucruri (arătând cauzele și indicând mijloacele de îndreptare). ♦ A aprecia valoare etica, artistică etc. a unei opere. ♦ A arăta cu răutate (sau cu exagerare) părțile slabe ale unui lucru sau ale unei persoane; a comenta în chip răutăcios, născocind lipsuri și greșeli; a bârfi. – Din fr. critiquer. Vezi definitia »

DODECA- Element de compunere savantă cu sensul „doisprezece”. [< fr. dodeca-, cf. gr. dodeka]. Vezi definitia »

ÎNTORLOCÁ vb. I. v. întroloca. Vezi definitia »

RUSTIFICÁ vb. I. tr., intr. A rustica. [P.i. rustífic. / < rust(ic) + -ifica]. Vezi definitia »