DEMONTÁ, demontez, vb. I. Tranz. A desface un aparat, un mecanism, un instrument etc. în părțile lui componente. ♦ Fig. A descuraja, a deprima, a dezorienta pe cineva; a obosi, a extenua pe cineva. – Din fr. démonter. Vezi definitia »

TÉTA s.n. invar. Literă a alfabetului grecesc care reprezintă o consoană interdentală aspirată surdă (θ). [< gr. theta]. Vezi definitia »

PUNTÁ vb. I. v. puncta. Vezi definitia »

DUMNETÁ pron. pers. v. dumneata. Vezi definitia »

PROCUSTÁ vb. I. tr. (Rar; fig.) A lungi sau a scurta după împrejurări. [Cf. Procust – tâlhar din antichitate care jefuia și tortura pe călători]. Vezi definitia »