feleleát (-turi), s. n. – 1. Răspuns. – 2. Responsabilitate, solvență. Mag. felelet (DAR). Rar, în Trans. – Der. felelui, vb. (a răspunde, a garanta), din mag. felelni (DAR; Gáldi, Dict., 127). Vezi definitia »

PATENTÁT, -Ă, patentați, -te, adj. 1. (Despre invenții) Pentru care s-a acordat o patentă (1); brevetat. 2. Fig. (Peior.; despre însușirile oamenilor) Notoriu, evident. ♦ (Rar) Care are o proastă reputație. – V. patenta. Vezi definitia »

BOSUMFLÁT, -Ă, bosumflați, -te, adj.Supărat, îmbufnat; ursuz. – V. bosumfla. Vezi definitia »

NEINTEGRÁT, -Ă, neintegrați, -te, adj. v. ANGLICISM. [în DEX '98] Expresie specifică limbii engleze; cuvânt de origine engleză împrumutat, fără necesitate, de o altă limbă și neintegrat în aceasta. Vezi definitia »

ACUMINÁT, -Ă, acuminați, -te, adj. (Despre frunze, fructe etc.) Care se termină printr-un vârf lung și ascuțit. – Din fr. acuminé, lat. acuminatus. Vezi definitia »