păsáre s. f. – Locuință, casă. Lat. pausare, al cărui rezultat normal ar fi păsare, dar care a pierdut sensul său verbal (Giuglea, Dacor., II, 638-42), cf. răposa. Sec. XVI, înv. Vezi definitia »

HIDRATÁRE s. f. 1. faptul de a se hidrata. 2. introducere de apă în organism în caz de hemoragii, vărsături etc. 3. creștere a cantității de apă din organismele vegetale. (< hidrata) Vezi definitia »

PERFECȚIONÁRE s.f. Acțiunea de a (se) perfecționa și rezultatul ei; desăvârșire; îmbunătățire, specializare. [< perfecționa]. Vezi definitia »

PRESIMȚÍRE, presimțiri, s. f. Faptul de a presimți; sentiment vag și instinctiv pe care îl are cineva față de ceea ce ar urma să se întâmple; presentiment, presimțământ. – V. presimți. Vezi definitia »

CONSOLÁRE s.f. Acțiunea de a (se) consola și rezultatul ei; mângâiere, împăcare, alinare, consolație. [< consola]. Vezi definitia »