NUNCUPATÍV, -Ă adj. (Jur.; despre testamente) Dictat de testator potrivit formelor legale. [< fr. nuncupatif, cf. lat. nuncupare – a chema]. Vezi definitia »

RESTRICTÍV, -Ă adj. care creează restricții. (< fr. restrictif) Vezi definitia »

CONSERVATÍV, -Ă, conservativi, e, adj. 1. (Rar) Conservator². 2. (Fiz.; despre câmpuri de forță) În care se conservă energie. – Din fr. conservatif. Vezi definitia »

ENUNȚIATÍV, -Ă adj. care conține o enunțare. ♦ propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție afirmativă sau negativă care exprimă un fapt real, realizabil sau ireal; propoziție expozitivă. (< fr. énonciatif, lat. enuntiativus) Vezi definitia »

SUCCESÍV, -Ă adj. (adesea adv.) Care se succedă neîntrerupt. ♦ Progresiv, treptat. [Cf. fr. successif, lat. successivus]. Vezi definitia »