SIÉSTĂ s. f. odihnă de după prânz. (< fr. sieste) Vezi definitia »

CIVADIÉRĂ s.f. (Mar.) Pânză pătrată situată pe bompres. [Pron. -di-e-. / cf. fr. civadière, it. civadiera < prov. civadiera]. Vezi definitia »

odoácă adv. – Chiar (și), pînă și. Origine necunoscută. Cuvînt rar, apare numai la Dosoftei (sec. XVII). Vezi definitia »

BACHELÍTĂ (‹ fr., germ.; {s} Baekeland) s. f. Rășină fenolică sintetică, obținută prin condensarea fenolului cu aldehida formică folosită ca material electroizolant și la fabricarea unor obiecte de uz industrial și casnic. A. a fost obținută în 1906 de chimistul belgian L. Baekeland. V. fenoplaste. Vezi definitia »

FÂNEÁȚĂ, fânețe, s. f. Teren pe care crește (în mod natural sau prin cultivare) iarba pentru fân; fânărie, fânaț. – Fân + suf. -eață. Vezi definitia »