Definita cuvantului țeh
țeh, țéhuri, s.n. (înv. și reg.) 1. breaslă, corporație. 2. moment culminant, decisiv; scop, țel; și: țef.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu țeh
deh v. de2 Vezi definitia »
mașteh (-hi), s. m. – Tată vitreg. – Var. maștih, (Bucov.) maștie. Sl. (bg.) maštecha (Cihac, II, 188; Miklosich, Slaw. Elem., 29; Berneker, II, 27; Conev 58), cf. rus. mačecha, mag. mastoha. Înv., azi numai în Banat, Trans. și Mold de N. (ultima regiune lipsește din ALR, I, 154). – Der. meștehă (var. maștihă), s. f. (mamă vitregă). Vezi definitia »
CROMLÉH s.n. Monument megalitic cu caracter sacru din epoca bronzului, constând dintr-un cerc de pietre brute înfipte vertical în pământ la intervale regulate. [< fr. cromlech, cf. celt. cromlech – pietre în cerc]. Vezi definitia »
ștreh, ștréhuri, s.n. (reg.) loc unde se încheie căpriorii la acoperișul unei case. Vezi definitia »
ceh (céhi), s. m. – Locuitor al Cehiei. Sl. čechŭ; în vechime, cu pl. ceși. – Der. cehesc (var. ceșesc), adj. (ceh). Vezi definitia »