eject! interj. (adol.) pleacă! Vezi definitia »

AUFTÁCT s.n. Anacruză (2). [Pron. auf-, / < germ. Auftakt]. Vezi definitia »

DEFÉCT, -Ă, defecți, -te, s. n., adj. 1. S. n. Lipsă, scădere, imperfecțiune materială, fizică sau morală; cusur, meteahnă, neajuns, beteșug, hibă. ♦ Deranjament, stricăciune care împiedică funcționarea unei mașini, a unui aparat. ♦ Ceea ce nu este conform anumitor reguli stabilite într-un anumit domeniu. ♦ Dezavantaj, inconvenient. 2. Adj. Care s-a defectat, s-a stricat; care are un defect (1). – Din lat. defectus, germ. Defekt. Vezi definitia »

APEDÚCT s.n. Sistem de conducte prin care se aduce apa de la locul de captare până la locul de consum. [Pl. -te, -turi. / după lat. aquaeductus, fr. aqueduc]. Vezi definitia »

DIALÉCT s. n. 1. variantă regională a unei limbi, caracterizată prin particularități fonetice și lexicale. 2. (impr.) grai. (< fr. dialecte, lat. dialectus) Vezi definitia »