PARÍU s. n. 1. rămășag, prinsoare. 2. joc de noroc la cursele de cai, constând dintr-o miză care dă participantului dreptul la o cotă din totalul câștigurilor. (< fr. pari) Vezi definitia »

CALÍCIU s.n. 1. Înveliș extern al florii, format din sepale. 2. Cupă, potir. 3. Parte a bazinetului în care se colectează urina. [Pron. -ciu. / < fr. calice, cf. gr. kalyx = boboc de floare]. Vezi definitia »

ALUNÍU, -ÍE, alunii, adj. (Rar) De culoarea alunei. – Din alun + suf. -iu. Vezi definitia »

INCÉNDIU s. n. foc mare; pârjol. (< lat. incendium, it. incendio, fr. incendie) Vezi definitia »

VALETUDINÁRIU s. n. infirmerie într-o casă romană mare. ◊ spital al unei tabere romane. (< lat. valetudinarium) Vezi definitia »