țuvlíc, țuvlíci, s.m. (reg.) 1. huhurez, țiuic. 2. lipitoare. 3. tilincă, țivloaie. 4. (adj.) neastâmpărat, obraznic. Vezi definitia »

MOLIBDÉNIC adj. (În sintagma) Acid molibdenic = acid oxigenat al molibdenului. – Molibden + suf. -ic. Vezi definitia »

LÍRIC, -Ă I. adj. 1. (despre poezii) care exprimă direct sentimente și emoții în legătură cu realitatea. ♦ gen ~ = gen literar cuprinzând opere care redau realitatea prin evocarea sentimentelor și emoțiilor poetului. ♦ (fig.) sentimental, sensibil. 2. (despre poeți; și s.) care scrie poezii lirice (1). 3. referitor la muzica de operă. ♦ (despre voce) caracterizată prin sonoritate dulce, lipsită de încordare, prin mobilitate. II. s. f. 1. totalitatea operelor lirice ale unui poet, ale unui popor, ale unei epoci. 2. poezia lirică, genul liric. (< fr. lyrique, lat. lyricus) Vezi definitia »

EGÓTIC, -Ă adj., s. m. f. egotist. (< fr. égotique) Vezi definitia »

NÓRDIC, -Ă, nordici, -ce, adj. Care este situat în (sau la, spre) nord, care provine (sau este originar) din nord; care aparține nordului. ♦ (Substantivat) Persoană care face parte dintr-o populație care trăiește în regiunile de nord ale globului ori ale Europei sau care are înfățișare ori însușiri specifice omului de la nord. – Din fr. nordique, germ. nordisch, it. nordico. Vezi definitia »