Definita cuvantului rezidență
REZIDÉNȚĂ s.f. (Jur.) 1. Reședință. 2. Dreptul și starea unei persoane care se stabilește într-o țară străină în calitate de rezident. [Cf. engl. residence, fr. résidence, germ. Residenz, lat. residentia].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu rezidență
BUTADIÉNĂ s. f. hidrocarbură nesaturată, derivată din butan prin pierderea a patru atomi de hidrogen din moleculă. (< fr. butadiène) Vezi definitia »
cobzăreală, cobzăreli s. f. 1. curte făcută unei persoane de sex opus. 2. vorbărie. 3. fanfaronadă, lăudăroșenie. Vezi definitia »
IZOFÍGMĂ s. f. linie care unește punctele cu aceeași frecvență de apariție a cutremurelor de pământ. Vezi definitia »
COMÓDĂ s.f. Mobilă scundă, cu sertare pentru rufe sau pentru diferite obiecte; scrin. [< fr. commode]. Vezi definitia »
valíză (-ze), s. f. – Geamantan. – Mr. valiță. Fr. valise, în mr. prin intermediul ngr. βαλίτσα. Vezi definitia »