JOI s. f. Ziua a patra a săptămânii, care urmează după miercuri. ◊ (Pop.) Joia Mare = ultima joi din postul³ Paștilor. ◊ Expr. De joi până mai (de-)apoi = la nesfârșit, mereu; niciodată. Din joi în Paști = din când în când, foarte rar. ♦ (Adverbial, în forma joia) = în cursul zilei de joi, în fiecare zi de joi. – Lat. [dies] Jovis. Vezi definitia »

calendrói, calindrói, s.m. (înv., reg.) 1. berbant, poznaș, ștrengar. 2. om sărac, calic, necăjit; vagabond. Vezi definitia »

CILIHÓI, -OÁIE, cilihoi, -oaie, s. m. și f. (Ornit.; reg.) Pasăre mare de pradă. ♦ Ceahlău. – Din cealh[ău] (<ceahlău) + suf. -oi. Vezi definitia »

MILITĂRÓI, milităroi, s. m. Augmentativ depreciativ al lui militar; persoană cu purtări de militar. – Militar + suf. -oi. Vezi definitia »

cosói, cosoáie, s.m. (reg.) 1. cuiul care prinde scaunul de osia carului sau căruței. 2. (la pl.) cureluțe de nuiele de salcie, cu care se leagă cercurile de lemn pe buți. 3. curea de gheată, șiret. Vezi definitia »