Definita cuvantului rimă
RÍMĂ s.f. Potrivire a sunetelor de la sfârșitul versurilor, începând cu ultima vocală accentuată; (p. ext.) potrivire a sunetelor finale a două cuvinte. ♦ Cuvânt care rimează cu alt cuvânt. [Cf. fr. rime, it. rima].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu rimă
PANSINUZÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a tuturor sinusurilor oaselor craniene. [< fr. pansinusite]. Vezi definitia »
BUNĂOÁRĂ adv. De exemplu, de pildă, cum ar fi, să zicem. [Var.: bunioáră adv.] – Bună + oară. Vezi definitia »
ARHIVA ROMÂNEASCĂ, prima publicație periodică românească de istorie, apărută la Iași în anii 1840 și 1845, sub redacția lui M. Kogălniceanu; a reapărut între 1939 și 1945/1946; tomurile I și II au fost reeditate în 1860 și 1862. Vezi definitia »
nuntă, nunți s. f. (er.) 1. act sexual. 2. exces sexual. Vezi definitia »
MÚLĂ, mule, s. f. (Rar) Mulaj; p. ext. tipar, formă [Var.: mul subst.] – Din fr. moule. Vezi definitia »