SOC, soci, s. m. Nume dat mai multor specii de arbuști de dimensiuni mici, cu flori hermafrodite grupate în inflorescențe, care au proprietăți sudorifice, și cu fructe (boabe negre sau roșii), scoarță și rădăcini cu proprietăți laxative și diuretice (Sambucus). – Lat. sabucus (= sambucus). Vezi definitia »

BOJÓC, bojoci, s. m. (Pop.) Plămân (mai ales de animale). ◊ Expr. (Fam.) E numai bojoci = e foarte slab, dar foarte activ și plin de pasiune și entuziasm. [Var.: (reg.) bojóg s. m.] – Et. nec. Vezi definitia »

ECHINOCÓC s. m. vierme parazit în intestinul cornutelor mari, a cărei larvă se dezvoltă în ficatul mai multor mamifere. (< fr. échinocoque) Vezi definitia »

CHIRTOC, chirtoci, s.m. (Reg.) prună crudă, fără sâmbure, dezvoltată anormal. Vezi definitia »

chioc s.n. sg. (reg., înv.) gust; lipici. Vezi definitia »