cioacă, cioace s. f. 1. minciună. 2. (intl.) loc de întâlnire al hoților. 3. celulă de închisoare. 4. (adol.) țigară. Vezi definitia »

CAPÉLĂ¹ s.f. 1. Bisericuță, paraclis. ♦ Altar lateral al unei biserici. ♦ Încăpere într-o clădire, cu un altar, unde se poate oficia slujba religioasă. 2. Grinda superioară a unui cadru de lemn care susține tavanul unei lucrări miniere. [< it. cappella, germ. Kapelle]. Vezi definitia »

SEROTONÍNĂ s.f. Compus chimic prezent în organism, cu un rol important în biochimismul funcțional al creierului. [< engl. serotonin]. Vezi definitia »

SEISMOGRÁMĂ s. f. grafic al oscilațiilor seismice obținut la seismograf. (< fr. séismogramme) Vezi definitia »

CARAGÁNĂ s. f. arbust ornamental din familia leguminoaselor, din Asia, cu frunze compuse și flori mari, galbene-aurii. (< fr. caragan) Vezi definitia »