șfincuí, șfincuiésc, vb. IV (reg.) a fura. Vezi definitia »

șicuí², șicuiésc, vb. IV (înv.; despre militari) a (se) așeza în ordine de bătaie. Vezi definitia »

șăncăluí, șăncăluiésc, vb. IV (reg.) a înșela, a amăgi. Vezi definitia »

vămuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vămuiésc, imperf. 3 sg. vămuiá conj. prez. 3 să vămuiáscă Vezi definitia »

BICIUÍ, biciuiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) lovi cu biciul. ♦ Tranz. A lovi cu ceva (subțire ca biciul), producând usturime; a flagela; a cravașa. 2. Tranz. Fig. A critica, a satiriza fără cruțare. [Prez. ind. și bíciui. - Var.: (reg.) zbiciuí vb. IV] – Bici + suf. -ui. Vezi definitia »