ASMUȚÁRE s. f. v. asmuțire. Vezi definitia »

MAXIMIZÁRE, maximizări, s. f. Acțiunea de a maximiza și rezultatul ei. – V. maximiza. Vezi definitia »

CONDIȚIONÁRE, condiționări, s. f. Acțiunea de a condiționa. 1. Stabilire a unui raport de dependență. 2. Operație prin care se aduce un material, un produs etc. într-o stare de umiditate dorită sau prin care se constată conținutul lui de umiditate. [Pr.: -ți-o-]. Vezi definitia »

RĂMẤNERE, rămâneri, s. f. Faptul de a rămâne; rămas. ◊ Rămânere în urmă = întârziere, lipsă de progres (în raport cu alții), stagnare. – V. rămâne. Vezi definitia »

REAJUSTÁRE, reajustări, s. f. Acțiunea de a reajusta și rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. reajusta. Vezi definitia »