AUTOCOMBÍNĂ s.f. Combină autopropulsată. [< auto²- + combină]. Vezi definitia »

cațavéică, cațavéici, s.f. (reg.) 1. haină țărănească purtată de femei, care are la guler și piepți șuvițe din piele de vulpe; scurteică. 2. femeie șireată. 3. mistrie mică. Vezi definitia »

du-te și te pișă! expr. (vulg.) lasă-mă-n pace!, pleacă! Vezi definitia »

IZOPLÉTĂ s.f. (Met.) Linie care unește pe o hartă punctele de egală valoare ale diverselor elemente meteorologice. [Var. isopletă s.f. / < fr. isoplèthe]. Vezi definitia »

CONTRAREFÓRMĂ, contrareforme, s. f. Acțiune sângeroasă întreprinsă în sec. XVI de biserica catolică împotriva reformaților și a reformei religioase. – Fr. contre-réforme. Vezi definitia »