DOMINÁȚIE s.f. Dominare, stăpânire; autoritate, putere suverană. [Gen. -iei, var. dominațiune s.f. / cf. fr. domination, lat, dominatio]. Vezi definitia »

procajénie s.f. (înv.) lepră. Vezi definitia »

FRENÁȚIE s.f. (Liv.) Înfrânare. [Cf. lat. frenatio]. Vezi definitia »

BIOGENÍE s. f. biogenetică. (< fr. biogénie) Vezi definitia »

OSCULÁȚIE s.f. (Mat.) Contact mai strâns decât contactul de tangență, între o curbă sau o suprafață cu altă curbă sau suprafață. [Gen. -iei. / < fr. osculation, cf. lat. osculatio – sărutare]. Vezi definitia »