Definita cuvantului țuțura
țuțurá, țúțur, vb. I (reg.) 1. a trage de păr, de urechi. 2. a fi mândru.

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu țuțura
HÁRA-PÁRA s.f., adv. (Fam.; în expr.) A face (o) hara-para = a face, a provoca o învălmășeală, o vânzoleală; a face harcea-parcea. – Formație onomatopeică. Vezi definitia »
ÎNSĂMĂRÁ, însămărez, vb. I. Tranz. (Pop.) A pune samarul (pe măgar sau pe catâr). – Din în- + samar. Vezi definitia »
primăvărá, primăvăréz, vb. I (reg.) 1. a-și petrece primăvara undeva. 2. (refl. impers.) a se desprimăvăra. Vezi definitia »
ÎMPURPURÁ, împurpurez, vb. I. Refl. A se înroși. [Prez. ind. și: (reg.) împúrpur] – În + purpură. Vezi definitia »
spulberá (-r, át), vb.1. A ridica praful. – 2. A risipi, a dispersa, a împrăștia. – 3. A dezagrega, a desface, a îndepărta. – 4. (Trans.) A se indigna. – Mr. spulbir(are). Lat. *expŭlverāre (Pușcariu 1631; Candrea-Dens., 1457; REW 6842), cf. it. spolverare.Der. spulber, s. n. (dispersie, dispariție), postverbal folosit artificial în literatură; spulberat, adj. (împrăștiat, risipit; s. m., cap-de-mort, hîrcă), la care, sensul al doilea pare un calc din fr. dissipé; spulberatic (var. spulberatec, înv. spulberos), adj. (inconstant, nestatornic, ușuratic; ușor); spulberătură, s. f. (cantitate de praf, zăpadă, pleavă etc., care se ridică în vînt; plantă, Teucrium chamaedrys). – Cf. pulbere. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z