EXCÚRSIE s. f. 1. plimbare, călătorie pe jos sau cu orice mijloc de transport, de obicei în grup și având un scop instructiv-educativ, sportiv sau de agrement. 2. (fon.) moment în care organele articulatorii iau poziția necesară pentru articularea sunetului; tensiune. (< fr. excursion, lat. excursio) Vezi definitia »

ALEUCEMÍE s. f. leucemie fără creșterea numărului leucocitelor în sânge. (< fr. aleucémie) Vezi definitia »

SCHIZOIDÍE s. f. (Med.) Predispoziție a unor personalități, a unor constituții psihice pentru schizofrenie; tip de personalitate care manifestă această predispoziție; (rar) schizotimie. [Pr.: -zo-i-] – Din fr. schizoïdie. Vezi definitia »

CURĂȚITORÍE s. f. v. curățătorie. Vezi definitia »

ARITMOLOGÍE s.f. Studiul proprietăților numerelor independent de operațiile care se pot efectua cu ele. [Gen. -iei. / < fr. arithmologie, cf. gr. arithmos – număr, logos – știință]. Vezi definitia »