EZITÁNT, -Ă adj. care ezită; șovăitor, nehotărât. (< fr. hésitant) Vezi definitia »

CONVALESCÉNT, -Ă, convalescenți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care se află în convalescență, pe cale de însănătoșire. – Din fr. convalescent, lat. convalescens, -ntis. Vezi definitia »

PRESENTIMÉNT s.n. Presimțire. [< fr. pressentiment]. Vezi definitia »

DIFUZÁNT, -Ă adj. (despre un mediu) care reflectă sau refractă difuz fasciculele de lumină. (< fr. diffusant) Vezi definitia »

ANTABLAMÉNT, antablamente, s. n. Element de arhitectură așezat deasupra zidurilor sau coloanelor unei construcții, care susține acoperișul. – După fr. entablement. Vezi definitia »