mondrói s.m. (reg.) om tăcut, posac, ursuz. Vezi definitia »

MOȘOROÍ s. n. v. mușuroi¹. Vezi definitia »

TONTORÓI s. n. (În expr.) A juca (sau a sări) tontoroiul = a juca sau a dansa cu mișcări bruște și cu sărituri, fără ritm; a țopăi. (Fam.; în expr.) A juca (pe cineva) tontoroiul = a obliga (pe cineva) să se supună dorințelor, capriciilor cuiva. [Var.: țonțorói s. n.] – Din magh. tántorogni. Vezi definitia »

RĂSCROÍ, răscroiesc, vb. IV. Tranz. A tăia un material de croitorie urmând linia gâtului sau a brațelor; p. gener. a croi un material după măsură. – Răs- + croi. Vezi definitia »

văduvói (pop.) adj. m., s. m., pl. văduvói, art. văduvóii Vezi definitia »