Definita cuvantului vearbă
veárbă, vérbe, s.f. (înv. și reg.) mănunchi de trei fire la cânepă.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu vearbă
AUTOGRAVÚRĂ s.f. Velografie. [Cf. germ. Autogravüre]. Vezi definitia »
FILÍPICĂ s.f. (Liv.) Discurs, cuvântare cu caracter acuzator pronunțată împotriva cuiva. [< lat. philippicae, fr. philippique, cf. Philippicae – discursurile lui Demostene împotriva regelui Filip al II-lea al Macedoniei]. Vezi definitia »
AUTOCONSISTÉNȚĂ s. f. principiu în filozofia materialistă potrivit căruia materia nu are nevoie de nimic din afara ei pentru a se desfășura până la formele cele mai înalte de conștiință; proprietate fundamentală a materiei de a se susține prin ea însăși. (< auto1- + consistență) Vezi definitia »
CRISTALOGENÉZĂ s. f. 1. studiul formării cristalelor1(1); cristalogenie. 2. formarea cristalelor în natură. (după fr. cristallogénie) Vezi definitia »
legătuiálă (legătuínță), s.f. (pop.) acord, pact, înțelegere, angajament. Vezi definitia »