PRELÁRG s. n. (Rar) Întindere vastă, spațiu întins. ◊ Loc. prep. În prelargul = în largul, pe întinsul, în cuprinsul. – Pre² + larg. Vezi definitia »

ERG², erguri, s. n. Deșert de nisip cu dune, caracteristic Saharei, format de obicei în porțiunile mai coborâte ale scoarței pământului. – Din fr. erg. Vezi definitia »

(arg.) cuvant provenit de la „mij”(vulva)+ sufixul „ar” = persoana, obiect de o calitate indoielnica, flescait etc. Vezi definitia »

ẴLBORG (AALBORG), [ɔ:lbɔr], oraș în N Danemarcei (Iutlanda), port de pescuit la canalul Limfjorden; 154,7 mii loc. (1988). Constr. navale, ciment, produse textile. Castel (1539). Vezi definitia »

TÂRG, târguri, s. n. 1. Loc mai întins și special amenajat într-un oraș sau la marginea unui oraș, unde se vând și se cumpără (zilnic sau la anumite date) vite, cereale, alimente, zarzavaturi etc. ◊ Târgul de fete = serbare populară anuală, tradițională, care are loc pe Muntele Găina, în Țara Moților, și cu care prilej tinerii își aleg adesea miresele. 2. Operație de vânzare și cumpărare care are loc într-un târg (1); p. gener. operație de vânzare și cumpărare; tocmeală, târguiala. ◊ Loc. adv. La spartul târgului = la sfârșit de tot, târziu. ◊ Expr. A face (sau a încheia) târg(ul) cu cineva = a încheia cu cineva, o tranzacție comercială. A se ajunge (sau, rar, a ajunge pe cineva) cu târgul = a cădea de acord asupra prețului unei vânzâri sau cumpărări, a cădea la învoială, a se învoi din preț. ♦ (Pop.) Învoială, acord, înțelegere. 3. Așezare orășenească (mai mică). ♦ (Pop.) Centrul unui oraș; partea orașului unde se află centrul comercial. – Din sl. trŭgŭ. Vezi definitia »