GELATÍNĂ s. f. 1. substanță proteică coloidală extrasă prin fierbere din oase, cartilaje etc., folosită în industria alimentară și farmaceutică, în bacteriologie, tehnică etc. ◊ piele crudă, pregătită pentru tăbăcire. 2. preparat dulce din sirop de fructe sau dintr-o cremă închegată cu gelatină (1). (< fr. gélatine, it. gelatina) Vezi definitia »

RĂȚOIÁLĂ, rățoieli, s. f. (Fam.) Faptul de a se rățoi²; vorbă răstită, amenințătoare. [Pr.: -țo-ia-] – Rățoi² + suf. -eală. Vezi definitia »

ACETAMÍDĂ, acetamide, s. f. (Chim.) Amidă a acidului acetic. – Din fr. acétamide. Vezi definitia »

MAJOLÍCĂ s. f. Specie de faianță italiană caracterizată prin smalțul metalic; p. gener. faianță. ♦ Obiect fabricat din această faianță. – Din fr. majolique, maïolique. Vezi definitia »

HELIOCENTRÁLĂ s.f. Centrală electrică solară. [Cf. fr. héliocentrale]. Vezi definitia »