GROZĂVÍ, grozăvesc, vb. IV. Refl. (Fam. și depr.) A avea o impresie exagerat de bună despre propriile însușiri (și a face caz de ele); a se lăuda. – Din grozav. Vezi definitia »

BLAGOSLOVÍ, blagoslovesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A binecuvânta. – Din sl. blagosloviti. Vezi definitia »

CULTIVÍ vb. IV. v. cultiva. Vezi definitia »

CAVI- elem. cavo-. Vezi definitia »

VIVI-, -VÍV elem. „viu, care trăiește”. (< fr. vivi-, -vive, cf. lat. vivus) Vezi definitia »