toitán, -ă, toitáni, -e, adj. (reg.) voinic, dolofan, mare. Vezi definitia »

tîrtán (-ni), s. m. – 1. Evreu. – 2. Plante (Salsola kali, Crambe tartarica). Germ. Untertan „persoană” (Philippide, Principii, 157; Borcea, 215), unde un a fost tratat ca art. indefinit, cf. omidă, strachină. Numele se explică prin faptul că evreii erau considerați persoane străine pînă în 1878, și în această calitate se bucurau de anumite privilegii. Conține o nuanță puternic depreciativă. Vezi definitia »

avan, avani s. m. (intl.) polițist Vezi definitia »

BLUESMÁN s. m. interpret de blues. (< amer. bluesman) Vezi definitia »

DOLMÁN s. n. haină groasă și scurtă, îmblănită și împodobită cu brandenburguri, purtată de ofițeri. ◊ haină bărbătească căptușită cu blană. (< fr. dolman, germ. Dolman) Vezi definitia »