DIASTÁZIC, -Ă, diastazici, -ce, adj. 1. (Biol.) Enzimatic. 2. (Med.) De diastază; care se datorește diastazei. [Pr.: di-a-] – Din fr. diastasique. Vezi definitia »

atipic Vezi definitia »

irmilíc (irmilíci), s. m. – Înv., monedă turcească de argint, care valora la început 20 de piaștri. – Megl. irmiloc. Tc. irmilik (Șeineanu, II, 228; Lokotsch 958), din tc. irmi „douăzeci”, cf. bg. irmilik. Este cuvînt identic cu icosar. Sec. XIX, înv. Vezi definitia »

-LÉPTIC Element secund de compunere savantă, cu semnificația „mic”, „subțire”. [< fr. -leptique, cf. gr. leptos]. Vezi definitia »

CÁLCIC, -Ă adj. de calciu. (< fr. calcique) Vezi definitia »