KIPS s.n. Piele de zebu. [Cf. engl. kips, germ. Kips]. Vezi definitia »

GHIPS, (2) ghipsuri, s. n. 1. Sulfat natural hidratat de calciu, incolor sau divers colorat, cu aspect sticlos, sidefos ori mătăsos, cu duritate mică, având numeroase folosiri în industrie. ◊ Expr. A pune în ghips = a imobiliza un membru sau o parte a corpului (care prezintă o fractură sau o fisură) cu ajutorul unui pansament făcut din ghips (1). 2. Obiect sau ornament arhitectonic făcut din ghips (1). [Var.: gips s. n.] – Din germ. Gips, fr. gypse, lat. gypsum. Vezi definitia »

COPS s.n. (Tehn.) Țeavă de carton pe care se înfășoară firele de bumbac la mașinile de tors. [Pl. -uri. / < germ. Kops]. Vezi definitia »

GHIPS s.n. 1. Sulfat hidratat de calciu natural, întrebuințat la fabricarea ipsosului, în industria porțelanului și în medicină. 2. (La pl.) Ornamentații arhitectonice; (p. ext.) obiecte făcute din acest material. [Var. gips s.n. / < germ. Gips, fr. gypse]. Vezi definitia »

apocalíps (-se), s. n. – Parte din Noul Testament în care este înfățișat în chip alegoric sfîrșitul lumii. – Var. apocalipsă, apocalipsis (înv.) Ngr. ἀποϰάλυφις și modern din fr. apocalypse. – Der. (din fr.) apocaliptic, adj. Vezi definitia »