Definita cuvantului chiraleisa
chiraléisa s. f. art. – 1. Kyrie eleison, formula liturgică a cultului ortodox păstrată în obiceiuri folclorice legate de sărbătoarea de Bobotează. – 2. Spirit rău, duh necurat. – 3. (Interj.) Iisuse! Ngr. ϰύριε ὲλέησον. Deformație populară care s-a păstrat și în anumite regiuni din Franța. Hautes Vosges kyriolé „cîntec și obicei popular de Rusalii”, și din Italia (berg. krioles); cf. și sl. kerlesĭ, ceh. krleš, v. pol. kierlesz, rus. kurolesa (Miklosich, Fremdw., 98; Șeineanu, Semasiol., 117; Berneker 502; T. Papahagi, Din folklorul romanic, 7; DAR; Vasmer 551). Din același cuvînt provine gr. provine fr. kyrielle, de unde chirielă, s. f. (înșiruire, șirag). Der. ciurlezi, s. m. pl. (Munt., obicei popular de Bobotează); ciurleza, vb. (a vizita casele în ziua de 6 ianuarie); ciurlezeală, s. f. (obicei popular legat de această sărbătoare; obiceiul este mai mult sau mai puțin general, cf. iordăni, însă acest nume se folosește numai în regiunea Dîmbovița).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu chiraleisa
Sa te ia dracu' de impertinent! Vezi definitia »
BURSA (BRUSA), oraș în NV Turciei asiatice; 658 mii loc. (1985, cu suburbiile). Nod de comunicații. Ind. ușoară (mătase, bumbac, covoare) și alim. (uleiuri). Ape termale. Universitate. În sec. 15-17, celebru centru de artizanat al mătăsii. Moschei din sec. 14-15. Întemeiat în sec. 2 î. Hr. sub numele de Prusa, B. a fost stăpînită succesiv de romani, bizantini, iar din 1326 a devenit capitala statului otoman (pînă în 1365). Vezi definitia »
VĂRSÁ, vărs, vb. I. I. 1. Tranz. A face să curgă un lichid, o pulbere etc. (prin înclinarea sau răsturnarea recipientului în care se află). ◊ Expr. A vărsa lacrimi = a plânge. A vărsa sânge = a ucide, a omorî. A-și vărsa sângele (pentru cineva sau ceva) = a-și sacrifica viața (pentru cineva sau ceva). (Pop.) A vărsa mațele (cuiva) = a spinteca (pe cineva); p. ext a ucide. A vărsa (multe) sudori (sau nădușeli sau a vărsa sudori de moarte = a) a face un lucru greu, a munci din greu; b) a fi în agonie, a trage să moară. ♦ A lansa, a arunca asupra cuiva săgeți, bombe, explozibile (în cantitate mare). 2. Refl. (Despre râuri, fluvii etc.) A-și duce apele în altă apă mai mare ca volum. ♦ (Rar) A se revărsa (peste maluri). 3. Tranz. A vomita. ◊ Expr. A-și vărsa (și) mațele (sau măruntaiele), se spune când cineva vomită foarte tare. A vărsa venin sau A-și vărsa veninul = a vorbi despre cineva cu dușmănie, cu ură. A-și vărsa focul (sau sufletul, amarul) = a-și destăinui durerea, mâhnirea, supărarea. A vărsa foc, se spune despre caii iuți și puternici (din basme). 4. Tranz. (Despre surse de lumină, căldură etc.) A revărsa, a răspândi lumină, căldură. ◊ Refl. Căldura se revarsă pretutindeni. 5. Tranz. A împrăștia, a risipi. II. Tranz. 1. A repartiza un ostaș la o anumită unitate sau a-l trece dintr-o unitate în alta. 2. A preda cuiva o sumă de bani, de obiecte de valoare etc.; a plăti, a achita. – Lat. versare. Vezi definitia »
TRASÁ vb. I. tr. 1. A trage, a însemna pe o suprafață linia unui drum, conturul unui desen etc.; a însemna pe o piesă brută elementele necesare pentru prelucrarea ei. 2. A indica, a da directive în ceea ce privește o acțiune, o activitate etc. ♦ A arăta esențialul într-o chestiune etc.; a schița, a descrie. [< fr. tracer, cf. germ. trassieren, it. tracciare]. Vezi definitia »
INTERESÁ vb. I. tr. a face pe cineva părtaș la o acțiune; a câștiga pe cineva pentru o afacere, pentru o acțiune etc. II. refl. a manifesta interes (pentru). ◊ a se informa. (< fr. /s'/intéresser, it. interessare) Vezi definitia »