STENOFÁG, -Ă adj. oligofag. (< germ. stenophag) Vezi definitia »

făerág, făeráge, s.n. (reg.) 1. pârâu repede de munte. 2. șanț, jghiab pe care se scurge apa pe munte. Vezi definitia »

pătuleág, pătulége, s.n. (reg.) claie de fân sau glugă de coceni clădită pe un suport. Vezi definitia »

sfoiág (-iégi), s. m. – 1. Larvă a unei specii de gîndac (Terebrio molitor). – 2. (Trans.) Mucegai. – Var. (s)faiog, sfoiog. Origine îndoielnică. Pare să derive de la foi „a mișuna”, cu suf. -og. S-a mai pus în legătură cu sb. svud „miros de arsură” (Cihac, II, 341); cu lat. folium, cu suf. -ac (Pascu, Suf., 190); sau cu bg. svojak „cumnat” (Candrea; cf. Scriban). – Der. sfo(i)gi, vb. refl. (Olt., a se mucezi). Vezi definitia »

ACVADÁG s. n. Soluție de grafit coloidal folosită ca strat conductor pe suprafața interioară a părții tronconice a tuburilor catodice. – Din germ. Acvadag. Vezi definitia »