GRUNDUÍRE, grunduiri, s. f. Acțiunea de a grundui și rezultatul ei. – V. grundui. Vezi definitia »

ÎNVIGORÁRE, învigorări, s. f. Faptul de a (se) învigora. – V. învigora. Vezi definitia »

DEGAJÁRE s.f. 1. Acțiunea de a degaja și rezultatul ei; răspândire, exalare; eliberare de o sarcină, de un obstacol. ♦ Îndepărtare a unei porțiuni de material de pe o piesă, de pe un teren etc. 2. (Concr.) Canelură circulară realizată prin așchiere la exteriorul sau interiorul unei piese cilindrice. [< degaja}. Vezi definitia »

SUPRAESTIMÁRE, supraestimări, s. f. Faptul de a (se) supraestima; supraapreciere. [Pr.: -pra-es-] – V. supraestima. Vezi definitia »

OMENÍRE s. f. 1. Întreaga populație a globului, totalitatea oamenilor de pe Pământ, neamul omenesc; umanitatea; omenime. ♦ Mulțime de oameni; lume, public. 2. (Înv.) Omenie; umanitarism. – Din om. Pentru 2, cf. omeni. Vezi definitia »