Definita cuvantului chitru
chítru (chítri), s. m. – Arbore exotic cu fructe comestibile (Citrus medica). – Mr. chitru. Ngr. ϰίτρον (Murnu 13), cf. bg. kitra, v. sb. kitarĭ (Vasmer, Gr., 78). – Der. chitră, s. f. (fructul chitrului); chitri, vb. (a se cătrăni, a se înfuria, a se supăra; Arg., a fura, a curăța de bani). Nu știm dacă chitră, s. f. (Arg., vînt, pîrț) și a se chitri, vb. (Arg., a se băși) depind de cuvintele anterioare, sau de la sb. chitro „rapid, ca din pușcă.”
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu chitru
CASANDRU (KASSANDROS) (c. 355-297 î. Hr.), general macedonean. În timpul luptei pentru putere dintre diadohi, a supus Grecia (317 î. Hr.) și și-a întărit autoritatea asupra Macedoniei, proclamîndu-se rege al acesteia (306-297 î. Hr.). Din ordinul lui au fost uciși în 309 î. Hr. soția lui Alexandru cel Mare (Roxana) și fiul acesteia (Alexandru). Vezi definitia »
NÓSTRU, NOÁSTRĂ, noștri, noastre, pron. pos., adj. pos. (De obicei precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale”) I. Pron. pos. 1. (Înlocuiește numele obiectului posedat de vorbitor și de un grup din care vorbitorul face parte, precum și numele acestora) Are o casă ca a noastră. 2. (Pop.; mai ales la m. pl.; indică soțul, soția, familia, rudele vorbitorului și ale persoanelor din același grup cu ei, înlocuind și numele acestora) Când vin ai noștri acasă? 3. (Indică lucrurile personale, proprietatea, preocupările etc. vorbitorului și ale persoanelor din același grup cu el, înlocuind și numele acestora) Mă întorc la ale noastre. II. Adj. pos. 1. Care se află în posesiunea vorbitorului și a unui grup din care face parte acesta, care este legat printr-o relație de proprietate cu vorbitorul și cu grupul din care face parte acesta. Casa noastră. 2. Care este legat printr-o relație de apartenență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte. Picioarele noastre. 3. Care este legat printr-o relație de dependență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte. Gazda noastră. Strămoșii noștri. 4. Care este spus, săvârșit de vorbitor și de grupul din care acesta face parte. Acțiunea noastră. ♦ (Ca plural al modestiei) Meu. Cartea noastră. 5. (Cu valoare obiectivă) Vine în ajutorul nostru. [Var.: (reg.) nost, noástă pron. pos., adj. pos.] – Lat. noster, nostra. Vezi definitia »
MESOMÁCRU, mesomacri, s.m. Picior metric cvinar, alcătuit în prozodia modernă dintr-o silabă accentuată urmată de una și precedată de trei silabe neaccentuate.(Ex:„Pe-un prund de oseminte” (M. Eminescu) iamb+mesomacru, v^/vvv^v) Vezi definitia »
TAHIMÉTRU1 s. n. elem. taheometru. () Vezi definitia »
REGÍSTRU s.n. 1. Condică în care se consemnează diferite date și acte oficiale. 2. Dispozitiv cu ajutorul căruia se reglează tirajul sau închiderea unui canal, a unui cilindru. 3. Suprafața dintre două profiluri orizontale care se întind pe lungimea unei fațade. 4. Întinderea scării muzicale pe care o poate emite un instrument sau o voce. ♦ (Concr.) Garnitură de tuburi de orgă (sau de coarde de clavecin) cu acordaj diferit, dar cu același timbru. 5. Dispozitiv folosit în centralele telefonice automate la dirijarea selecției legăturilor. ♦ Registru de memorie = dispozitiv care face parte din organele de comandă și calcul ale unui calculator electronic. 6. (Poligr.) Ansamblul semnelor de reper care indică suprapunerea exactă a tiparului pe ambele fețe ale hârtiei. [< fr. registre, it. registro, germ. Register]. Vezi definitia »