SONÓR, -Ă, sonori, -e, adj. 1. Care produce, prin vibrare, sunete (puternice); care răsună sau face să răsune. 2. (Adesea adverbial) Care are un sunet plăcut, armonios (și pătrunzător). 3. Care amplifică sunetele, care are rezonanță. 4. (Despre consoane) Care este rostit prin vibrarea coardelor vocale, glota fiind închisă; fonic. 5. (Despre filme cinematografice) Însoțit de vorbire și de muzică. ♦ (Substantivat, n.) Partea sonoră (5) a unui film cinematografic sau de televiziune. 6. Fig. Important, cu răsunet, renumit; p. ext. pretențios, emfatic. – Din fr. sonore, lat. sonorus. Vezi definitia »

DECÓR s.n. 1. Totalitatea pânzelor pictate, a paravanelor, a mobilelor și a altor obiecte folosite pentru a crea cadrul în care se joacă o piesă pe scenă sau o scenă de film. ♦ (Fig.) Cadru, ambianță; peisaj, tablou. 2. Podoabă, ornament; ornamentație. [< fr. décor]. Vezi definitia »

DISPERSÓR s.n. 1. Mașină agricolă folosită la întinderea gunoiului, a îngrășămintelor etc. 2. Aspersor. [Cf. it. dispersore]. Vezi definitia »

COREGIDÓR s.m. Primul magistrat al unui oraș sau al unei provincii spaniole, în care nu există guvernator. [< fr. corrégidor, sp. corregidor]. Vezi definitia »

EXCÉLSIOR adv. (Liv.) Mai sus. [Pron. ecs-cel-si-or. / < lat. excelsior, comparativ al lui excelsus]. Vezi definitia »