CISALPÍN, -Ă adj. Aflat dincoace de Alpi (din punctul de vedere al romanilor și italienilor); în nordul Italiei. [Cf. lat. cisalpinus, fr. cisalpin, it. cisalpino]. Vezi definitia »

SIBILÍN, -Ă adj. sibilic. ♦ cărți ĕ = culegere de oracole, păstrată la Capitoliu (Roma), consultată ori de câte ori republica era în primejdie. (< fr. sibyllin, lat. sibyllinus) Vezi definitia »

UNIVITELÍN, -Ă adj. (Despre gemeni) Care provine dintr-un singur ou. [< fr. univitellin]. Vezi definitia »

GIN, ginuri, s. n. Băutură alcoolică obținută prin distilarea mustului fermentat² de cereale, în care s-au pus boabe de ienupăr. – Din engl., fr. gin. Vezi definitia »

FARCÍN s.n. (Vet.) Formă clinică cutanată a morvei. [< fr. farcin]. Vezi definitia »