Definita cuvantului cicric
cicríc (-curi), s. n. – Vîrtelniță. – Var. cic(ă)rîc, cic(ă)rig, cic(ă)rag, ce(a)cîr(g) etc. Mr. cicrică. Tc. cikrik (Șeineanu, II, 127; Meyer 446; Lokotsch 448); cf. ngr. τσιϰρίϰι, alb. tšikrik, bg. čikrkă, sb. čekrk.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cicric
FÍLMIC, -Ă adj. Referitor la film, de film. [Cf. fr. filmique]. Vezi definitia »
ULTRABÁZIC, -Ă adj. (despre roci eruptive) relativ sărac în silice, conținând în special olivină și piroxeni. (< fr. ultrabasique) Vezi definitia »
NEOLÍTIC s.n. Ultima epocă a preistoriei, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră lustruită și de bronz, prin apariția agriculturii primitive, a creșterii vitelor și a olăriei. // adj. Care datează din această epocă. [< fr. néolithique, cf. gr. neos – nou, lithos – piatră]. Vezi definitia »
PERIPATÉTIC, -Ă adj. referitor la peripatetism. ◊ (s. m. f.) adept al peripatetismului; peripatetician. (< fr. péripatétique, gr. peripatetikos) Vezi definitia »
SCATOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la scatologie; scabros. [< fr. scatologique]. Vezi definitia »