POLIARTRÍTĂ, poliartrite, s. f. Boală care se manifestă prin inflamația acută sau cronică a mai multor articulații în același timp și care este de natură reumatismală, tuberculoasă, bacilară etc. ◊ Poliartrită cronică evolutivă = reumatism cronic deformant, cu evoluție progresivă, care afectează articulațiile extremităților. [Pr.: -li-ar-] – Din fr. polyarthrite. Vezi definitia »

ENTEROANASTOMÓZĂ s.f. Operație chirurgicală prin care se stabilește o comunicație între două anse intestinale pentru a ocoli o tumoare sau altă piedică a tranzitului intestinal. [Pron. -ro-a-. / < fr. entéro-anastomose]. Vezi definitia »

LUMINOSCHÉMĂ s.f. (Tehn.) Tablou schematic reprezentând elementele unei instalații, prevăzut cu becuri colorate care indică prin semnalizare luminoasă funcționarea instalației; schemă luminoasă. [Et. incertă]. Vezi definitia »

EFETONÍNĂ s. f. Efedrină sintetică, cu aceleași utilizări ca și cea naturală. – Din fr. éphétonine. Vezi definitia »

ANTIVITAMÍNĂ s.f. Substanță care inhibă acțiunea unei vitamine. [Cf. fr. antivitamine]. Vezi definitia »