Definita cuvantului cilic
cilíc (cilícuri), s. n. – 1. Oțel. – 2. (Pl.) Bile ornamentale de oțel. – Var. celic. Mr. ciliche. Tc. çelik (Roesler 608; Cihac, 565; Meyer 442; Berneker 139; Lokotsch 408); cf. ngr. τσελίϰι, alb. tšel’ik, bg., sb. čelik.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cilic
DRĂGULÍC, -Ă, drăgulici, -ce,adj. (Pop.) Diminutiv al lui drag; p. ext. drăgălaș. – Drag + suf. -ulic. Vezi definitia »
ESÓPIC, -Ă, esopici, -ce, adj. Referitor la Esop, care aparține lui Esop; p. ext. neclar, mai puțin clar, ambiguu, sibilinic. – Din fr. ésopique. Vezi definitia »
HEMORÁGIC, -Ă, hemoragici, -ce, adj. Cu caracter de hemoragie; provocat de hemoragie. – Din fr. hémorragique. Vezi definitia »
TÚLNIC2, -Ă, tulnici, -ce, adj. Cu capul tulburat; zăpăcit, năuc. Vezi definitia »
CÁINIC, -Ă, cainici, -ce, adj. (Înv.) Vrednic de plâns; nenorocit. – Din căí + suf. -nic. Vezi definitia »