CONTESTATÁR, -Ă, contestatari, -e, adj. Care contestă, care face obiecții sau protestează în fața unei situații, față de un sistem social-politic etc. – Din fr. contestataire. Vezi definitia »

CONTRATIPÁR s. n. (poligr.) tipar pe verso. (după it. controstampa) Vezi definitia »

EBOȘOÁR s. n. 1. spatulă cu care sculptorii modelează argila, ceara etc. 2. daltă folosită de olari, fierari, dulgheri. (< fr. ébauchoir) Vezi definitia »

VACUOLÁR, -Ă adj. Referitor la vacuole; cu vacuole. [Pron. -cu-o-. / < fr. vacuolaire]. Vezi definitia »

COȘMÁR s. n. vis cu senzații de apăsare și de înăbușire, vis urât; viziune înfricoșătoare, obsesie. ◊ (fam.) stare de grijă apăsătoare, obsedantă. (< fr. cauchemar) Vezi definitia »